marți, 31 mai 2011

Sanatate mentala

    Am pornit azi in cautarea faramitei de sanatate mentala pe care o mai am. Si. ...corect! nu am gasit-o. Pare a fi pierduta pe vecie. Dar cum naiba sa nu fie din moment ce telefonul imi suna parca non stop si doar 4 persoane au numarul meu. Iti dai seama daca toata agenda mea ar avea nr meu(sa nu se inteleaga gresit. Nu sufar de sindromul gina bucluc dar e sacaitor). In cazul acesta cred ca as naviga din apel in asteptare in apel in asteptare. Din ce motive suna? Simplu: "unde mi-e agrafa din par fiule? cum se zice in engleza la cartofi pai?" sau "ba alex...stii tu ca mi-ai zis sa nu ma incurc cu telefon din piata? noa,mi s-a stricat, il bagi tu pe gat daca te rog?" like hallloooo!! Parca i-am zis sa nu se incurce, acuma ce fac,ma pun sa repar tot ce fac altii gresit chiar daca le-am zis sa nu faca?
    Dar sa revenim la faza cu sanatatea mentala. Ce anume e? E expresia folosita de turma pentru a defini o minte obisnuita, comuna .Daca depasesti normele obisnuitului esti etichetat drept "nebun" adica NE-BUN sau "nesanatos la cap" adica bolnav. Sunt eu bolnav sau sunt ei depasiti?Asta e intrebarea mea de azi. Acum sa incepem postarea propriu-zisa.
    Ce ma scoate din sarite cel mai tare daca nu ingradirea libertatii? Ipocrizimea oamenilor. Si unde gasesti cea mai mare ipocrizime daca nu in relatia mama copil sau Familie in general. Iti cresti copilul oferindu-i valori morale,invatandu-l ca trebuie sa iubesti si sa nu inseli,sa fii corect iar tu faci exact oposul consolandu-te cu ideea ca tu ai tot dreptul caci esti parinte. Ce ar fi sa nu te mai comporti de parca ai fi i Iisus crucificat pentru greselile copilului tau ci sa iti stergi autoritatea aia de pe fata si sa realizezi ca acel copil nu mosteneste doar "calitatile" tale ci si defectele. Pe scurt culegi ceea ce semeni. Ce ar fi sa nu te mai descarci pe copilul tau doar pentru ca "l-ai crescut" caci tu ai ales asta nu el. Sau l-ai facut strict sa ai un tap ispasitor? Sa ai pe cine sa urlii cand esti nervoasa? Mai bine ia o poza cu acel copil si lipeste-o pe dulap. Urla si tu la poza. Ai sa vezi ca e mult mai satisfacator.Nu raspunde inapoi "obraznic" si nici nu iti face o fata de "esti proasta". Adica pune si tu o poza in care zambeste. Daca ai asa ceva.
    Ce imi mai place e ca "adultii" privesc inselatul ca pe un lucru normal pentru ei. E ok sa o faci cu colega de la lucru sau sa stai capra in timp ce sotul munceste gandindu-se la tine si copil.de ce e ok? pentru ca sunt adulti. Dar ce e chestia aia din mijlocul creierului tau ce te framanta fara incetare si nu iti da pace precum un pickhammer? Con-sti-in-ta.  Nu ai decat sa te multumesti sa o amortizezi din cand in cand ca de trecut nu trece in veci. Incet incet va roade tot in calea ei .Asta e sursa nefericirii voastre. Nu copilul. Deci in loc sa ii aplici sarmanului ghem de par pedeapsa capitala precum sa ii ingradesti libertatea sau chiar fericirea rupandu-l fie de anumite actiuni,obiecte sau de ce nu o persoana mai bine ti-ai regla conturile cu constiinta ta. Dar poate cer prea mult...asa ca viitori posibili parinti...luati in calcul si posobilitatea adoptarii unui tamagoci. Cu ala puteti si sa dati de pamant.
    Nu ca eu as fi perfect dar macar pot spune cu mana pe inima ca am constiinta impacata si ca atunci cand o sa ma casatoresc si o sa fac copii o sa o fac cu femeia pe care o iubesc. Si nu "iubesc" in felul ala cum stiti voi ci "iubesc" in sensul ca sufletul meu si totul din mine sa fie dependenta de ea,sa fie oglinda sufletului meu.
    Am intrat pe fereastra in multe domenii precum psihologia,filozofia,dreptul,medicina,biserica (si stiu sa zic si teologia dar nu vreau!) si multe altele. Dupa ce am vazut ce ma interesa am plecat. Am incercat sa traiesc si sa cunosc fiecare emotie,sentiment sau gand si sa le inteleg pe fiecare in parte pana la cel mai mic detaliu. Am incercat sa inteleg lumea asta. Am reusit si am ales sa o refuz. Sa o "otravesc" sa nu pot face parte din ea nici macar accidental. Turma ma vede ca pe o anomalie...nu zic si eu ma speriasem ca am dat in schizofrenie dar era o simpla disconcordanta intre libertatea eului meu si lucrul corect a face. Prefer sa ma rup de lumea asta refulata si sa ma refugiez in bratele ei...atunci uit de tot. De tipu care se lauda ca a lasat-o pe prietena sa sa gravida si a parasit-o (o adevarata satisfactie din partea mea sa il informez ca exista pensie alimentara), de caserita care tot timpul cand imi schimb freza nu ma recunoaste si incearca sa imi incaseze cu 10-20 de lei in plus, de angajatul de la net care nu stie instala o imprimanta, de tipa care si-a inventat un alter ego virtual doar sa vorbeasca cu mine, de tipa care se hoalba la mine cand o astept pe prietena mea.
    Stau eu prost cu sanatatea mentala ca virgula cred in iubire si libertate sau voi ca nu mai credeti? oricare ar fi raspunsul stiu ca eu cu mainile mele m-am format cum sunt si tot cu aceleasi maini ma voi pastra asa.




Cu aceleasi maini voi mangaia si distruge daca e cazul.Intr-un mod constient.
    
     PS : iti multumesc ingeras ca ma iubesti si ca ma intelegi

2 comentarii:

  1. Ce dragut poate fi sfarsitul,dar ma mananca ceva,folosesti cuvantul "adult" in post-ul tau ,care e in vederea ta limita de varsta la care o persoana se poate numi adult si care este varsta la care el e inca un copil fiindca sa fim sinceri tu nu esti un copil ,esti un adult responsabil si inteligent pe care il respect.

    RăspundețiȘtergere
  2. OK deci esti genial nu am ajuns sa te cunosc dar esti super

    RăspundețiȘtergere